…nu, nu am amutit, decat pentru o vreme:) Am revenit. Tot eu mi-s, cea despre care toata lumea pretinde ca stie cate ceva. Am reusit, desi unii mi-au spus ca niciodata nu o sa ajung aici, iar altii mi-au promis ajutor si niciodata nu si-au mai intins mana, ba din contra.
Inainte sa plec din Cluj am fost tratata cu multe suturi in cur de oameni care sustin sus si tare, prin toata mediile si ne-meedile, ca nu ar face rau nici unei muste. Insa eu si multi altii au descoperit alte fete, care nici macar nu merita mentionate.
Am ajuns aici pentru ca am fost incapatanata si am crezut ca pot. Si desi nu e locul ideal, am week-enduri si linistite. Si lucruri mici de share-uit cu cei care sunt interesati ;).
Mi-am dorit sa ajung in administratia publica in Cluj (si cred ca e pentru prima data cand o recunosc asta pentru mine insami). Si mi-am dorit pentru ca stiu ca as fi putut pune umarul si as fi facut ceva constructiv…Acum sunt functionar, dar din pacate nu lucrez pentru ce mi-as dori. Lucrez pentru o chestie mult prea abstracta, care nu are nici un treaba cu oamenii de rand, decat in teorie. I se zice UE.
As fi de 100 de ori mai fericita daca as fi putut lucra pentru Cluj si administratia de acolo. Si pentru ca nu pot face asta, pot totusi sa imi doresc ca lucrurile sa se miste si sa dispara putorile, tragatorii de sfori si pupimcuristii. Si am vazut destui in acesti ani, desi multi ar spune ca n-am eu experienta necesara sa ridic capul si sa vorbesc.
Ce m-a suparat cat era inca in tara a fost sa vad tineri, de 25-30 de ani, dorindu-si putere, dorindu-si sa devina mici licurici. Si cand au ajuns in functii, au vrut functii si mai mari. Si bani si mai multi. SI s-au vandut. Generatia mea nu face diferenta, doar o mica parte e diferita.
Pe maine!
când ne plictisim.... 