Nelinisti, nevorbe…

Iti stii trecutul? Stii toate acele momente pe care le iubesti si le urasti in acelasi timp? Stii deznodamantul povestii si consecintele? Acum…imagineaza-ti! Imagineaza-ti cum ar fi ca toate momentele sa-ti invadeze creierul intr-o milisecunda. Sa iti provoace dureri de stomac, lacrimi de ciuda si nostalgie. Sa nu te lase sa dormi, sa te faca sa iti doresti sa intorci timpul cu vreo 5-10 ani fara vreun motiv anume. Sa fii din nou acolo, in acel moment, sa vrei sa faci lucrurile altfel. Unele lucruri. Imagineaza-ti cum e sa te trezesti cu constiinta incarcata ani si ani la rand, imagineaza-ti cum e sa fii abandonat si apoi sa abandonezi la randul tau, ca si cum ultima farama de bunatate din tine ar fi disparut pe drum.
Nu pot manca, nu pot nici macar bea cafea. Azi e ziua in care am cazut sub greutatea amintirilor nostre. Si mi-as dori sa intorc anii, sa te strang doar putin in brate si sa abuzez de tine. Mi-as dori sa te am in prezent in viata mea si sa iti povestesc la o tigara despre ea, asa cum nu ai stiut-o vreodata. Azi e ziua emotiile niciodata exprimate, e ziua in care ascult muzica ta si in care regret ca nu am nici macar o poza de-a ta ca sa imi amintesc cum arati si ce culoare au avut ochii tai.
E ziua cu soare aspru si nelinistit, e ziua care as vrea sa se termine si sa te uit, la dracu, odata pentru totdeauna.