Cenusiu adanc

Orasul acesta capata, fara explicatie, din cand in cand, o nuanta cenusie. Un cenusiu tomnatic si apasator care se imprima pe cladiri, pe trotuare, pe cer, pe asfaltul rece, pe hainele trecatorilor. Peste tot. Acutizeaza frigul si iti intepeneste inima, il simti in respiratie si nu-ti place, dar…il inhalezi o data cu aerul. E aproape noapte, orasul se afunda in propria-i stare de plictiseala tomnatica. Si cenusie!!!

Remember!!!

Cand au plecat parintii mei in urma cu multi ani din tara, ne trimiteam scrisori. Petreceam si eu si mama in fata foilor de hartie ore intregi, scriind cu mana ganduri, sfaturi, probleme, explicand situatii. Cuvinte si ganduri ce ajungeau intr-o saptamana la ea. Nu aveam nici eu si nici ea bani sa vorbimpe telefon. De internet nici nu se punea problema: nu aveam calculator. Stiu ca intr-o perioada nu am auzit-o mai bine de o luna, doar primeam si trimiteam scrisori. Pana si timbrul pentru scrisoare era un efort financiar pe atunci.

Un an de city pentru mine

No bun, acum ca am salvat castanul comestibil, putem trece la un alt subiect. Sa discutam spre exemplu cum citynews.ro a implinit un an. Ei, da, veti spune ca asta a fost acum ceva vreme. Si ce daca? si APPC a organizat o dezbatere intarziata cu cateva luni despre un presupus conflict dintre noi si Foaia Transilvana si nimeni nu a zis nimic. Lasand gluma la o parte, City a insemnat ceva pentru fiecare dintre cei care au trecut pe aici. Pentru unii a insemnat provocarea de a dezvolta un produs absolut nou, pentru altii a fost provocarea de a invata sa scrie o stire. Pentru unii a insemnat inceputul carierei, pentru altii revenirea in presa si pentru altii doar o etapa.