Fara crispare…

Am citi in ultima vreme, printre cursuri si examene, blogurile celor din Cluj cu mare atentie…din pacate, am observat o mare, mare crispare din partea tuturor, fara a intelege exact de ce. Exclusivitati, ne-exclusivitati, citat, necitat, furt, ne-furt. Parca lumea a luat-o razna!!!! Deontologic, nedeontologic si asa mai departe.

Ticuri si chestii marunte

cineva m-a intrebat intr-o zi ce ticuri am. Buna intrebare

fiecare om are ticurile sau….pur si simplu…chestiile lui. Unele chiar ne enerveaza, dar nu putem scapa de ele. Sau chestii simpatice care aduc culoare in personalitatea unui om. Spre exemplu, acum vreo doi ani jumate, cand am intrat in presa si ma duceam pentru primele dati la conferinte la Primarie, am cunoscut-o pe Codruta, care avea scaunul ei la masa rotunda din Sala de Sticla. Pur si simplu! Fara vreun motiv, era locul ei. Si atat! Cum s-ar zice is chestii de rutina. Pe care le facem ca asa vrem noi. Sau cand eram la BZA, Mihai isi trantea foarte des telefonul pe jos, din orice motiv (de ciuda, de fericire, de tristete….)

Vreau de la 2008….

Desi cam tarziu, in seara asta m-am pus pe ganduri, sa-mi dau seama…ce vreau eu de la 2008. Mi-am dat seama ca nu vreau nimic special, pentru ca stiu ca lucrurile speciale vor veni de la sine. Dar sunt cateva chestii la care tin si vreau sa se intample in acest an, lucruri absolut normale, fara de care as fi mult, mult mai morocanoasa.

Asadar, ce-mi doresc de la 2008?

Vreau zambet, nu fericire, fericirea nu poate fi contorizata, in schimb zambetele da.
Vreau scanteia, suflete deschise si fete luminoase.
Vreau un drum cu povarnisuri si puterea de a le depasi pe toate